Ani ți-aș da din viața mea zbuciumată,
Ți-aș construi palate din cărămidă spartă,
Aș traversa înot oceane nesfârșite,
Legată de firul clipelor tale infinite.
M-aș transforma în aer, să-ți fie de folos
Și apă în fântâni aș fi, să trăiești sănătos,
M-aș întinde potecă spre fericirea ta,
În dar să-ți pot da
Nemurirea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Ganduri, pareri, idei...