Costum din frunze-mi fac.
Voi fi o Evă mai cochetă.
Voi asorta culorile pe plac,
Ca nasturi îmi voi pune crizanteme.
Croiesc și buzunare.
Vor fi veșnic pline
De bogăția toamnei,
Ce-alunecă discret pe mine.
Pantofi de brumă, argintii,
Să m-oglindesc în pașii-mi plutitori.
Ca accesorii, strugurii din vii
S-atârne la ureche, cu fiori.
Nouri în păr îmi cerne sita vieții,
În suflet, imortele stau să râdă,
În urmă las, de-a pururi să se-audă,
Un foșnet surd și-apoi o grea tăcere.
