IUBIRE (mamei)

Ani ți-aș da din viața mea zbuciumată,

Ți-aș construi palate din cărămidă spartă,

Aș traversa înot oceane nesfârșite,

Legată de firul clipelor tale infinite.

M-aș transforma în aer, să-ți fie de folos

Și apă în fântâni aș fi, să trăiești sănătos,

M-aș întinde potecă spre fericirea ta,

În dar să-ți pot da

            Nemurirea.

INSTINCT

Țipă, să le scot la iveală.

Le simt, dar nu le-aud.

Sunt gândurile mele grămadă,

Care și-ar dori să le-ascult.

Îmi este imposibil uneori

Și mă bucur de tăcere.

Sunt gânduri care-mi dau fiori

Și-a căror ascultare nu-i plăcere.

Alteori, părtașă-s nebuniei lor,

Dar țin totul secret

Și nu e nicidecum ușor

Să fii așa discret.

De-aș putea suprima gândurile,

Rațiunea ar pieri,

Din suflet ar învia toate simțurile

Și doar cu inima aș iubi.

Și te-aș iubi tot pe tine,

Fără ca măcar a ști

Daca e rău sau e bine

Pe veci a ne dori.